Prezența urșilor în arealul județului Brașov a ajuns din păcate... o normalitate. O situație greu de acceptat, mai ales pentru că animalele coboară în localități, în preajma locuințelor, produc pagube materiale și chiar victime omenești. Despre situația din județul Brașov am încercat să aflăm amănunte de la factorii responsabili.
Despre situația interacțiunii om - animal, despre cauzele înmulțirii urșilor, dar și despre măsurile care se pot lua, Mihai-Cătălin Văsii, prefectul Județului Brașov, ne-a spus:
,,Ca și președinte al Comitetului Județean pentru Situații de Urgență, consider că este clar că prezența urșilor în afara locului lor reprezintă o situație de urgență și deci, avem atribuții în acest domeniu al interacțiunii omului cu animalul. Acest aspect l-am constatat încă din anul 2019, când la nivelul județului Brașov s-a constituit o comisie și s-a elaborat primul regulament, în tot ce privește prevenția atacurilor urșilor. Acest regulament a stat la baza legislației elaborată în 2021, prin OG 81, care ținea cont de tot ce propusesem noi acolo. Au urmat mai multe acte normative, care au stabilit competențele. Astfel, se dau în sarcina primarilor gestionarea acestei probleme. În comitetele respective, pe lângă primar sau viceprimar fac parte un reprezentant al Ocolului Silvic, un reprezentant al gestionarului fondului de vânătoare, Jandarmeria și un medic veterinar. Rapoartele legate de evenimente, pe care le primim la Instituția Prefectului, sunt din ce în ce mai multe, iar acest lucru dovedește că aceste comitete sunt funcționale. Există acum o inventariere a populației de urs brun și mă bucur că, în sfârșit, a fost realizată, pentru că am adresat de multe ori această solicitare Ministerului Mediului. Acest lucru este necesar pentru a avea o evidență clară a populației de urs brun și a judeca acest aspect cu dimensiunea arealului. La nivelul anului 1970, în județul Brașov, fondul forestier era de 178 de mii de hectare. Astăzi, fondul forestier al județului Brașov depășește 205 mii de hectare. Concluzia: ceea ce se spunea, că urșii nu mai au aceaași areal, că ei sunt alungați din arealul lor, care s-ar fi micșorat și de aceea coboară în localități, nu este real. Totul ține de înmulțirea numărului de urși, lucru care are mai multe cauze. Sunt chestiuni legate de modificări genetice, de faptul că urșii au fost priviți ca o sursă de venit al gestionarilor fondurilor de vânătoare, ceea ce a făcut ca urșii să fie hrăniți. Acum, am ajuns să avem o populație de urs, care depășește cu mult posibilitățile arealului''.
Propunere a Instituției Prefectului județului Brașov: strategia de sterilizare ar opri creșterea necontrolată a numărului urșilor
,,În ziua de astăzi, relocarea urșilor nu are efect, pentru că ai nevoie de acordul proprietarului fondului unde vrei să relochezi animalul, acord care nu se dă pentru că nimeni nu are nevoie de probleme în plus. În ceea ce privește sanctuarele de urși, ele sunt suprapopulate. La nivelul Brașovului, există un proiect al Regiei Kronstadt, dar și acesta are un număr limitat de locuri, care nu va acoperi necesitățile. Legat de recoltare în 2026, vom face o revenire către Ministerul Mediului pentru că trebuie să avem o cotă de recoltare pentru acest an, din moment ce gestionarea acestei probleme este depășită de numărul mare de urși. Ca prefect, am făcut o altă propunere Ministerului Mediului, legată de o strategie de sterilizare, pornind de la o inventariere corectă. Acest lucru ar duce pe termen mediu și lung, la o stabilizare a numărului de urși, conform cu dimensiunea arealului'', a mai precizat prefectul Județului Brașov.
ONG-urile trebuie să cadă de acord cu autoritățile, legat de gestionarea problemei
,,Viața omului, în orice condiții este mult mai importantă decât viața oricărui animal. Pornind de la această premisă, organizațiile nonguvernamentale trebuie să înțeleagă că atunci când faci anumite propuneri de protejare a aceastei specii, trebuie să prezinți și soluții viabile, în ceea ce privește această protecție. Bineînțeles că nimeni nu dorește să recolteze acest exemplar. Dar, când el devine periculos este ultima soluție pe care trebuie să o iei în considerare. Acest aspect trebuie să fie luat în considerare de către organizațiile nonguvernamentale, din moment ce sunt și pierderi de vieți omenești, cauzare de atacul urșilor'', a încheiat prefectul.
Cosmin Dide, consilier în cadrul Gărzii Forestiere Brașov, pe partea de implementare pentru activitatea cinegetică ne-a spus: ,,În conformitate cu OG 81, avem anumite obligații de îndeplinit, împreună cu primăriile, cu acele comisii cu acele echipe de intervenții. În mare parte, Garda Forestieră este responsabilă pentru găsirea lorurilor pentru relocarea animalelor. Din păcate, începând din 2021, exemplarele de urs relocate au produs pagube în zonele unde au fost relocate sau, mult mai rău, au atacat oamenii. În momentul de față, niciun gestionar de fond cinegetic nu își mai asumă ca pe fondul gestionat să mai primească vreun exemplar de urs cu astfel de probleme. Pe de altă parte, ca membri în echipa de intervenție, acționăm doar în momentul în care primăria respectivă nu are contract cu gestionarul fondului cinegetic. Este cazul orașului Predeal, unde gestionarul fondului cinegetic a renunțat la contractul cu primăria, astfel încât Garda are obligația de a participa la acțiunile de intervenție’’.
La nivelul județului Brașov avem destul de multe atacuri la om, cel mai mediatizat fiind atacul asupra șefului Salvamont din Predeal, care s-a soldat cu infirmitatea acestuia. Garda Forestieră Brașov are în componență județele Harghita, în care au fost consemnate atacuri asupra omului, Covasna, cu un atac recent la Belin, soldat cu decesul persoanei, Sibiu, atac încheiat cu decesul unei persoane în vârstă de 32 de ani, Mureș, cu multe persoane rănite de atacul urșilor și, desigur, Brașovulul, aflat în permanentă interacțiune om-urs.
Avem o densitate de 90 de urși, față de 20 cât ar fi ideal
,,În momentul în care se convoacă de către primar comisia respectivă, aceasta evaluează riscul, iar primarul decide ce metodă de intervenție este oportună. Toate deciziile sunt luate la fața locului, așa încât nu ne putem pronunța până nu vedem exact despre ce este vorba. De la intrarea în vigoare a OG 81, la nivelul Județului Brașov, avem 541 de acțiuni, dintre care la nivel de municipiu Brașov, 191, la Predeal, 115, la Săcele, tot 115. Restul sunt dispersate pe toată raza județului. În urma sudiilor de evaluare, s-a constatat existența unui număr mult mai mare de urși decât poate susține habitatul, adică locul fizic care oferă condiții de supraviețuire pentru urs, în județul Brașov. De exemplu, în jurul municipiului Brașov, Predeal și Poiana Brașov, avem de aproape cinci ori mai mulți urși. Astfel, la o suprafață de 12 mii de hectare, densitatea naturală ideală, habitatul natural ar putea susține 20 de urși, în timp ce acum avem 90 de urși’’, ne-a spus Cosmin Dide.
În acest an, încă nu a devenit oficială cota de extragere pentru urs...
,,Deocamdată, pentru anul în curs, nu există o cotă de extragere la exemplarele de urs. Propunerea legislativă a fost înaintată, dar acum așteptăm promulgarea legii, pentru ca să putem interveni. Deocamdată, intervenim punctual asupra exemplarelor de urs care provoacă daune sau pun în pericol siguranța oamenilor la nivel de intravilan. Momentan, intervenim la nivelul orașului Predeal, am intervenit la Sânpetru și Prejmer. Municipiul Brașov are contract prestări servicii, pentru intervenție imediată, cu gestionarul fondului cincgetic și cu medicul veterinar. Comparativ, în anii 2024-2025, au fost aprobată recoltarea unui număr de 90 de exemplare de urs, în scopul prevenirii pagubelor’’, a concluzionat Cosmin Dide.
Autor: Dorin Dușa
